Blogul s-a mutat.

Vei fi redirecţionat automat la noul site. Dacă acest lucru nu se întâmplă, accesează
http://www.ideiurbane.ro
şi updatează-ţi bookmark-urile.

luni, 2 august 2010

Domnul Dobrescu pastreaza curatenia in Londra

 Domnul Dobrescu a considerat necesare momentele de relaxare din episodul cinci deoarece astazi ne propune o privire asupra unor elemente ale orasului care nu pot fi incadrate ca atractii turistice. Astazi domnul Dobrescu ne atrage atentia asupra unor elemente de mobilier urban pe care le folosim, in cazul in care avem un pic de civilizatie, dar carora nu le acordam o prea mare atentie. Este vorba de cosurile de gunoi.
Cosul de gunoi este mobilierul urban care in primul rand are ca functiune sa "adune tot ce vrem sa facem pierdut". Sigur ca aici este vorba doar de unele lucruri, caci asa cum ne-a precizat si domnul Dobrescu, nu e cazul sa aruncam in cosurile acestea materiale de constructii, bicicleta stricata sau un prieten care ne-a enervat. Daca nu ar exista cosurile de gunoi s-ar putea ca in Londra sa auzim un celebru "brand" cu mici modificari, adaptate la situatie. Deci ca sa nu rasune pe strada "Mind the litter!" vom folosi, asa cum ne indeamna domnul Dobrescu, cosurile de gunoi.

Londra are mai multe tipuri de cosuri de gunoi cu design mai nou sau mai vechi. Pe cosurile de gunoi nu sunt trecute numele primarilor, dar puteti gasi de exemplu numele muzeului langa care este amplasat cosul de gunoi. In loc de "primarul cutare" parca e mai interesant sa arunci o hartie in cosul de gunoi al National Gallery sau poate Natural History Museum. Exista cosuri de gunoi speciale pentru colectarea selectiva, insa si acestea au dimensiuni normale si se integreaza in spatiul urban. Pentru ca fumatorii sunt si in Anglia considerati niste "elemente degenerate" deci singurul loc in care pot fuma este pe strada si asta a condus la aparitia de scumiere amplasate in spatii publice. Domnul Dobrescu a identificat gresit unele piese de mobilier urban, acestea nefiind cosuri de gunoi ci doar "cutii" pentru depozitarea nisipului.
Domnul Dobrescu a considerat ca episodul de astazi se poate incheia cu o prezentare a unor elemente ale spatiului urban pe care le ignoram: capacele de canal si rigolele. Administratia Londrei insa isi arata si aici interesul de a trata cat mai ingrijit si aceste elemente.

Capacele de canal si rigolele sunt amenajate cu atentie in zonele pietonale, iar pe carosabil sunt doar la nivelul asfaltului. In zonele pietonale acestea sunt integrate in amenajarea intregii pardoseli a spatiului urban, astfel incat sa creeze o imagine unitara.
In episodul urmator domnul Dobrescu mi-a promis ca va trece la prezentarea unor elemente mai placute ochiului unui turist dornic sa cunosca Londra.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Da, domnule Dobrescu. Imi place articolul, dar cum am putea face sa-i civilizam intai pe romani, ca apoi acestia sa accepte si sa si foloseasca cosurile de gunoi?
Mi-e teama ca e greu sau imposibil.
In ceea ce priveste arhitectura Bucurestiului, ar trebui ca la Primarii sa vem niste arhitecti cu viziune, cu respect pentru conservarea bijuteriilor arhitecturale si fara sa iba interes sa dea aprobari haotice celor care vor sa-si faca in mijlocul strazii o casa sau ce vrea muschii lui.
Si aici eu zic ca este greu. Ori aplicam o lege drastica si poate asa se face treaba.

popescu spunea...

@Anonim...cum ne civilizam nu stiu nici eu si nici domnul Dobrescu...nu e o treaba care sa se faca peste noapte, deci trebuie sa asteptam sa treaca timpul si probabil sa se confirme singura certitudine din viata...putem face lucruri mici, de exemplu sa ne prezentam cand incepem o conversatie :)...ne vom civiliza si noi, important e sa prindem perioada aia si din cei care mai traim acum

ADRIAN spunea...

felicitari pentru timpul acordat fotografierii de detalii de genul asta si pentru timpul petrecut pentru selectarea pe "caprarii"!
ma mir ca mai folosesc containere de gunoi inchise cu capac; de exemplu stiu ca in Franta s-au cam exclis astea inspatiile publice de teama ca s-a putea plasa bombe ce n-ar fi astfel observate la timp ..
@anonim: se arunca prea multe in spatele arhitectilor de la primarii (desi uneori pe buna dreptate) in conditiile in care nu ei intocmesc planurile urbanistice care genereaza unele abuzuri. in plus, institutia arhitectului sef apare foarte vag definita printr-un articol ratacit din legea urbanismului. asa se face de exemplu ca la Timisoara nici nu exista un arhitect sef ci un director al directiei de urbanism. nu apare nicaieri in legislatie responsabilitatea arhitectului angajat de primarie pentru a avea "viziuni" desi pare un lucru de la sine inteles. oricum, e un lucru de bun simt sa presupui ca un asemenea functionar cheie asta ar trebui sa furnizeze primarului: o viziune clara din punct de vedere urban. insa in cele din urma tocmai primarul si niste nesatui de consilieri locali se joaca cu nervii nostri, arhitectii doar executa regulile. in plus, de cele mai multe ori exista o presiune juridica extraordinara pentru ca sunt tot felul de cetateni care zic ceva de genul: "cum adica nu pot sa fac ce vreau PE TERENUL MEU?". greu de combatut caci la drept de urbanism suntem nuli: proprietatea primeaza pentru orice judecator obtuz. sia asa mai departe

popescu spunea...

@Adrian...mi-a dat ceva de lucru domnul Dobrescu :)...ai dreptate in ce priveste institutia arhitectului sef si a legii urbanismului si cred ca arhitectii si urbanistii care proiecteaza ar trebui sa-si aminteasca si de etica profesionala sau daca nu au asa ceva sa caute macar bunul simt pe unde l-au pierdut...poate ca in scoala ar fi nevoie urgenta de un curs despre abordarea beneficiarului si cum discuti cum el astfel incat sa rezulte altceva fata de ce vedem pe strada...asta e oricum o discutie vesnica cu cine e de vina :)