Blogul s-a mutat.

Vei fi redirecţionat automat la noul site. Dacă acest lucru nu se întâmplă, accesează
http://www.ideiurbane.ro
şi updatează-ţi bookmark-urile.

miercuri, 4 mai 2011

Muzeul nou dintre Grivitei, Buzesti si Polizu

Acum foarte multa vreme, prea multa, ati ales o zona in care sa ne inchipuim ca cineva ar construi ceva nou. In sondajul respectiv ati ales propunerea lui Raiden, zona formata din Calea Grivitei, Buzesti si Polizu. In acest triunghi a aparut si un santier nou, un santier pentru proiectul noului bulevard Buzesti-Berzei-Uranus, proiect pe care l-am discutat in articole mai vechi. Astazi ma voi referi strict la acest triunghi format de cele trei cai de circulatie Grivitei, Buzesti si Polizu.
Inainte de a incepe trebuie sa va spun ca este un articol lung, poate prea lung, insa cantitatea de informatii despre teren m-a "obligat sa produc" un asa articol. Sper doar sa aveti rabdare pana la final, primind si acest "avertisment". Pe de alta parte avem si rezultatele finale ale micului sondaj despre functiunea principala a zonei. Majoritatea a ales ca functiune principala recreerea, pe locul doi fiind cultura. Suna bine si frumos un parc, dar eu m-am gandit la cultura, corelata cu alte functiuni secundare, dar la fel de importante pentru functionarea ca un ansamblu integrat. In principal m-am concentrat pe spatiul public multifunctional.

In primul rand sa vedem despre ce zona a orasului vom discuta.
 Pe imaginea din satelit (via Bing Maps) se observa triunghiul format de cele trei strazi: Grivitei, Buzesti si Polizu. Imaginea din satelit este insa dinaintea inceperii demolarilor pentru proiectul Uranus astfel inca mai poate fi remarcat frontul strazii Buzesti, front care astazi nu mai exista.
Pe planurile cadastrale din 2011 am prezentat situatia actuala. Cateva elemente importante ale zonei sunt marcate pe plan. In acest moment lucrarile noului bulevard sunt in desfasurare, reusindu-se demolarea intregului front de pe Buzesti cat si scoaterea liniei de tramvai de pe aceeasi strada. Triunghiul nostru este astazi un maidan imens, maidan in curs de amenjare atat de catre administratie cat si de investitori privati.

Pentru a intelege ce s-a intamplat si cum s-a ajuns la starea actuala vom incepe o "plimbare" prin istoria zonei.
Planul Borroczyn din 1846 ne prezinta o situatie a unui Bucuresti "disparut" complet. Calea Grivitei era denumita Podul Targovistei, iar strada Polizu inca nu exista. Terenul era la marginea orasului, aproape de bariera Targovistei, majoritatea parcelelor avand functiuni agricole. Constructiile sunt de mici dimensiuni cu o amplasare pe parcela de tip rural. In acele vremuri Bucurestii erau inca un sat mare, totusi cu axele de dezvoltare in formare.

Remarcam pe planul cadastral din 1911 o evolutie rapida a zonei. Imaginea este schimbata complet remarcandu-se dezvoltarea catre o imagine urbana. Au disparut marile parcele, au aparut strazile si reglementarile de construire. Zona s-a dezvoltat extrem de mult in primul rand datorita amplasarii in vecinatate a Garii Targovistei (1872), transformata apoi in Gara de Nord (1888). In 1885 se construieste acualul sediu al Scolii Superioare de Arte si Meserii pe strada Polizu (informatii complete despre intreaga istorie a scolii in articolul lui armyuser). In 1884 incepeau lucrarile pentru sediul Scolii Nationale de Poduri si Sosele, transformata in decursul timpului in Universitatea Politehnica, sediul respectiv fiind amplasat pe coltul Grivitei cu Polizu. Gara de Nord este un catalizator si pentru dezvoltarea industriei hoteliere, pe plan fiind marcate toate hotelurile din zona asa cum apar ele in Anuarul Socec 1923-1924.
Pagina din Anuarul Socec 1923-1924 ne dezvaluie numarul mare de hoteluri din zona. Sunt marcate atat hotelurile de pe terenul nostru cat si cele de pe intreaga Calea Grivitei. In acelasi timp am marcat pe planul cadastral din 1911 si hotelurile care apar in Cartea de Telefoane din 1937 si 1938 pentru a vedea evolutia industriei hoteliere din zona.

Calea Grivitei in jurul anului 1900 vazuta de la intersecia cu Buzesti catre Gara de Nord. In prim plan avem Casa Constantin Radulescu pe colt si continuare frontului de cladiri de pe Grivitei.

Strada Buzesti in jurul anului 1900 vazuta din aceeasi intersectie dar indreptat catre Piata Victoriei si avand Piata Matache in spate. Aceeasi Casa Radulescu este in prim plan.

Calea Grivitei in interbelic vazuta din intersectia cu Buzesti. Remarcam schimbarile din frontul cladirilor: aparitia acelei cladiri inalte Hotel Elysee Palace, redenumit ulterior Hotel Lyon. Pe fundal se vede cladirea Garii de Nord.
Aceeasi Calea Grivitei in interbelic vazuta din intersectia cu Buzesti. Hotelul Elysee Palace, ulterior Lyon, va avea denumirea modificata in perioada comunista in Hotel Oltenia. In Casa Radulescu functioneaza Clubul National Liberal, iar in spate se vede constructia cinematografului Marna, devenit Feroviarul. Ultima cladire vizibila din frontul Caii Grivitei este Hotel Bratu, redenumit Hotel Grivita, cladire care inca mai exista.

O imagine a frontului de cladiri de pe strada Buzesti din 1944 din timpul bombardamentelor aliate. Imaginea este din articolul lui Raiden de pe Rezistenta Urbana. Observam aparitia Hotelului Marna, din interbelic, si cladirile care formau strada Buzesti.

Planul cadastral din 1974 ne arata evolutia zonei cuprinse intre Grivitei, Buzesti si Polizu. Din pacate imaginea este incompleta si nu "prinde" si coltul cu Hotelul Grivita, fost Bratu. Maternitatea Polizu este singura constructie majora care modifica imaginea zonei.

O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Grivitei ne arata ca zona nu s-a modificat. Aceeasi Casa Radulescu in prim plan, cladirea inalta Hotel Oltenia (fost Elysee Palace si Lyon).

O imagine aeriana a Caii Grivitei din 1976 de pe blogul Volga Neagra.  Imaginea este facuta din noul Hotel Nord, astazi Hotel Ibis. Se remarca Hotel Oltenia, cladirea parter si 5 etaje, apoi cladirea alba cu 2 etaje unde a functionat Hotel Basarabia (vezi planul cadastral 1911). Hotelul Basarabia se afla la Grivitei 94 si este posibil ca acesta sa fi disparut prin expropiere. In decretul nr 92 din 1950 privind nationalizarea unor imobile apare si Calea Grivitei 94 - Hotel Barania, poate o modificare ulterioara a numelui hotelului la sfarsitul razboiului.

O alta imagine aeriana a Caii Grivitei din 1976 tot de pe blogul Volga Neagra.  Imaginea ne prezinta Hotel Grivita, fost Bratu, iar pe fundal cladirile Politehnicii, fosta Scoala Nationala de Poduri si Sosele. Toate cladirile ce formau frontul Caii Grivitei, cu exceptia Hotelului Grivita, au fost demolate.

O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Buzesti ne arata foarte putine modificari din perioada interbelica. Din frontul cladirilor se vede Hotel Marna pe fundal si un imobil mic interbelic, imaginea fiind dinspre Piata Buzesti-Piata Victoriei catre Piata Matache, pe fundal.

 O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine din intersectia cu Grivitei. Din frontul cladirilor se vede in prim plan Casa Radulescu, avand o librarie la parter, Hotel Marna si restul de cladiri, catre Piata Buzesti-Piata Victoriei.

 Imagine (de pe TramClub Romania) din 1977 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. In prim plan se observa parte din cladirea Hotel Oltenia, in continuare pana in intersectia cu Buzesti fiind Casa Radulescu.

 Imagine (de pe TramClub Romania) din 1977 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este dinspre Gara de Nord prima cladire fiind cea a Hotelului Grivita. In partea stanga copacii blocheaza vederea catre cladirile Politehnicii.

O imagine (de pe TramClub Romania) din 1978 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine din intersectia cu Grivitei. In prim plan Casa Radulescu, avand o librarie la parter, Hotel Marna si restul frontului catre Piata Buzesti.

Imagine (de pe TramClub Romania) din 1980 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este din intersectia cu Buzesti, Casa Radulescu fiind in prim plan cu librarie la parter,iar in fundal Hotel Oltenia.

O imagine (de pe TramClub Romania) din 1980 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine catre intersectia cu Grivitei. In prim plan Hotel Marna, apoi Casa Radulescu, iar pe fundal se observa Hala Matache.

Imagine (de pe TramClub Romania) din 1986 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este din timpul primelor demolari din zona, demolari probabil pentru metroul bucurestean. In fundal se vede cladirea Politehnicii de pe strada Polizu. Hotel Grivita este in partea stanga, singurul nedemolat. Cladirea din prim plan, ce a mai inalta din intregul front, ar putea fi cea in care a functionat la un moment dat Hotel Roma sau Hotel Frunzete (vezi plan cadastral 1911), eu nereusind sa identific exact care dintre cele doua este. De la aceasta demolare a scapat si Hotel Oltenia, cladirea de langa Casa Radulescu.

 Am identificat doua imagini din 2006 cu Hotel Oltenia (fost Hotel Elysee Palace si Hotel Lyon) intr-o avansata stare de degradare. Prima imagine (alb negru) de pe blogul Impresii arhitecturale, iar a doua imagine (color) de pe site-ul Cultura romana.



Cu ajutorul unui cititor am intrat in posesia celor doua panorame ale zonei. Imaginile sunt din 2007 si ne arata cum a ramas terenul dupa demolarile din 1986. In afara de aparitia unei reprezentante auto, tot terenul a ramas neconstruit situatie care a ramas neschimbata pana in 2010. Atunci a inceput punerea in practica, de catre administratie, a proiectul noului bulevard Buzesti-Berzei-Uranus. Terenul nostru a fost si el afectat de acest proiect si cum bine stiti tot frontul Buzesti a disparut. Pentru a va face o imagine completa despre partea din strada Buzesti care a fost demolata, va invit sa citit articolul detaliat al acelei zone.

La bienala de arhitectura din 2010 s-a prezentat si un proiect-concept pentru acest triunghi format din circulatiile Grivitei, Buzesti si Polizu (imagini de aici). Se vorbeste si de un concurs de arhitectura care a fost organizat tocmai pentru acest teren.
Tot in anul 2010 primaria a aprobat un PUZ (Plan urbanistic zonal), proiect care vine sa reglementeze intreaga zona.
PUZ-ul din 2010 preia traseul noului bulevard si detaliaza modul in care se va putea construi pe acest teren (proiectul aprobat aici). Pentru Calea Grivitei este propus un front continuu cu regim de inaltime P+8 si un accent de inaltime de 70 metri. Frontul de pe strada Buzesti are regim de inaltime P+7, iar cel de pe Polizu maxim 18 metri inaltime. In intersectia Buzesti - Grivitei este propusa si o piata publica. Parterul cladirilor de pe Grivitei si Buzesti este propus cu functiunea comert si s-au propus si cateva trasee pietonale prin intreaga zona. Per ansamblu concluzia mea este ca mai avem mult de trait pana sa vedem urbanism in Romania.

Pornind de la toate aceste informatii am propus o nou functiune pentru intregul teren : un nou Muzeu CFR.
Propunerea mea pe planul cadastral al zonei este doar un concept. Am propus doua corpuri noi de cladiri care comunica printr-o curte publica. Corpul 1 este gandit pentru zona administrativa a muzeului, avand la parter spatii comerciale. In acest corp pot functiona spatiile de birouri, administratie, cazare, sali de conferinte si alte functiuni necesare functionarii unui muzeu modern. In corpul 2 de cladire ar putea fi amplasate spatiile de expunere, completate la parter de functiuni comericale tot in administrarea muzeului. Intre cele doua corpuri am imaginat o curte publica, aflat sub nivelul terenului, curte care sa aiba legaturi subterane atat cu muzeul, cat si cu cladirile Politehnicii, cladiri care ar putea face obiectul unui proiect de refunctionalizare.

Am ales propunerea unui nou muzeu CFR in primul rand pentru ca intreaga zona isi datoreaza dezvoltarea tocmai Garii de Nord si a transportului pe calea ferata. In al doilea rand mi se pare ca actualul muzeu merita mai mult pentru cate are de oferit publicului.

Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre intersectia Grivitei - Buzesti

Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre Calea Grivitei

Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre strada Buzesti

Imagine aeriana curtea publica-vedere dinspre intersectia Grivitei - Polizu

Noul muzeu CFR ar trebui sa faca o legatura si cu muzeele din Piata Victoriei, existand astfel posibilitatea unui traseu care sa "bifeze" mai multe obiective de interes. Apropierea de Gara de Nord poate oferi avantajul organizarii unor excursii practice cu trenuri de epoca, folosind si infrastructura feroviara.

Perspectiva din strada - vedere din intersectia Grivitei - Buzesti

Perspectiva din strada - vedere din intersectia Grivitei - Buzesti

Perspectiva din strada - vedere din intersectia Grivitei - Buzesti catre curtea publica

Perspectiva din strada - vedere de pe Calea Grivitei

Perspectiva din strada - vedere de pe strada Polizu cu maternitatea Polizu in fundal

Perspectiva din strada - vedere de pe strada Polizu catre curtea publica

Curtea publica propusa este un spatiu al muzeului, dar in acelasi timp deschis oricand publicului. Muzeul ar avea posibilitatea amenajarii unor expozitii si in spatiu deschis. Spatiul curtii este si legatura intre muzeu si cladirile Politehnicii, cladiri care ar putea beneficia de un program de refunctionalizare pentru introducerea in circuitul public.

Imagine aeriana din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea Polizu

Imagine aeriana curtea publica-vedere catre spatii de expunere si pasajul subteran spre Politehnica

Imagine aeriana curtea publica-vedere catre spatii de expunere

 Imagine aeriana din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea Polizu

Curtea publica poate contine si spatii comerciale care sa atraga publicul si sa conduca la o folosire permanenta a spatiului. Aceasta ar putea fi folosita si pentru orice alt fel de manifestare publica de mici dimensiuni, pentru a genera venituri pentru muzeu. In acelasi timp se pot organiza si excursii scolare care sa cuprinda si un tur al muzeului, dar si cursuri de clasa organizate in acest spatiu.

Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale

Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile de expunere

 Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile de expunere

 Imagine curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea Polizu

Aceasta ar fi propunerea pentru triunghiul Grivitei-Buzesti-Polizu. Sper ca articolul nu a fost prea lung, dar am crezut ca nu merita sa-l impart in mai multe episoade. Sper ca cei care au ales zona sunt multumiti si la fel cred ca m-am "achitat" de restanta datorata lui Raiden, cel care a venit initial cu propunerea de modificare a aceastei zone. Ce se va intampla in realitate este o alta discutie, ramane doar sa vedem ce va fi.

13 comentarii:

hm spunea...

oau!
fundamentat, documentat aşa cum trebuie - şi apoi.... propunerea!
Îmi place complexul de clădiri!
Îl văd ca pe o adaptare a stilului tradiţional ceferist (dacă pot spune asta fără să sune aiurea).
Stă bine şi stau bine şi Polizu şi Politehnica lîngă el!

R.A.I. spunea...

Felicitari domnule! Foarte fain! Mai ales ca actualul Muzeu CFR saracul, chiar ca ar merita mai mult, mai ales ca avem ceva istorie in domeniu! In alta ordine de idei, si muzeul tehnic Dimitrie Leonida ar merita mai mult! Dar asta poate cu alta ocazie, te mai gandesti! :))

popescu spunea...

@hm...mersi, cred ca ar fi aratat pozele mai bine daca reuseam sa "construiesc" si cladirile din jur, asa ramanad doar sa va inchipuiti alaturarea
@Radu...mersi, ar fi o chestie daca un muzeu ar fi administrat cum trebuie, ca o afacere, si chiar am exemple de muzee care fac profit, dar si aici e nevoie de manageri competenti :)

armyuser spunea...

Felicitări, domnule Popescu!
Îmi place partea de pietonal dinspre staţia de transport în comun către SSAM, care "deschide perspectiva" către faţadă. :)) Am câteva dubii legate de subsolul imobilului SSAM : nu ştiu dacă poate fi exploatat sub forma pasajului subteran. Îmi plac foarte mult faţadele lăsate la roşu, terasele înverzite şi cortinele fracturate.

Nu ştiu dacă pomii de peste buzunarele cu material rulant au suficient volum pentru rădăcini. Mi-aş fi dorit un pietonal mai fluid, nu atât de tras cu rigla aducând aminte de diametrala străpunsă.

toni spunea...

foarte, foarte..:)

Nu-i tocmai genul de fatada care sa-mi unga sufletul dar, recunosc ca merge manusa in rolul unui muzeu tehnic. Si la o adica, tanjesc spre vremurile in care doar atat sa mai am de reprosat orasului asta...detaliile de stil..:)
Felicitari, cu adevarat un proiect de luat in considerare, oricate interese ar fi in joc. Banui insa ca banii vor prima si cei carora li se termina mandatul acus acus, vor face in asa fel incat sa obtina ceva profit din "opera lor"..;)
Si mai e ceva...Din puz observ, fireste, atat cat am putut observa pe aceea rezolutie cum maternitatii deja i s-au alocat zone probabil pentru extindere. Iar cele doua cladiri din fata scolii de meserii? N-am mai trecut prin zona dedemult, ce s-a intamplat cu ele? Caci nici in puz si nici in proiectul tau nu le-am regasit? Cad ori au cazut deja?

popescu spunea...

@army...mersi...in ce priveste subsolul tehnic e posibil orice, bani sa fie :)...intr-adevar nu vor putea fi copaci atat de mari pe acele spatii, eu i-am pus doar de exemplu, dar vegetatie sigur poate fi...eu chiar asta am urmarit, sa fie cat mai "drept", iar prin alinierea celor doua corpuri pe Grivitei am vrut sa am o deschidere catre prima cladire de pe Buzesti
@toni...e doar un concept asa ca nu pot intra chiar si in detalii arhitecturale...eu am gandit ca ar trebui sa fie o cladire cu elemente de caramida si un joc aleatoriu al elementelor de inchidere, initial facusem doar o structura metalica care "unea" elementele de caramida...cele doua cladiri exista in realitate, sunt doua bloculete interbelice cred, dar am considerat ca nu "meritau" pastrate si pe propunere le-am demolat :), nu prea mai au o legatura cu nimic si era mai important sa pun in valoare cladirea scolii...vezi ca pentru puz ai un link unde poti sa-l vezi la rezolutie mare...pe puz apare ca se extind cateva corpuri ale maternitatii, dar nu cunosc detalii

Oana spunea...

foarte interesanta propunerea. as avea doua intrebari: de ce ati ales ca spatiul public sa fie scufundat? si care este rolul patratelor de gazon de pe acoperis?

popescu spunea...

@Oana...curtea "scufundata": mi se pare ca trebuie sa ne folosim cu orice prilej si de a 3-a dimensiune, verticala, pentru a folosi un spatiu public...motivul principal este ca pot utiliza si partea de subsol, ca o continuare si legatura a cladirilor...apoi treptele se pot folosi ca gradene pentru diferite evenimente publice...o curte "scufundata" poate da impresia unui spatiu "diferit" de cel de la nivelul terenului si creste si perceptia de "importanta" a cladirilor vecine, ca fundal pentru spatiu..."gazonul de pe acoperis": forma acestor poligoane este cea a cladirilor disparute de pe frontul Buzesti...toate terasele sunt circulabile si se pot folosi pentru public, deci ai putea "sta pe iarba" sus pe terasa, vizualizand o prezentare, un eveniment sau doar sa "bei un suc+bere"...ideal ar fi sa nu se faca gratar :))

ADRIAN spunea...

Hombre, ai muncit! Bravos!
Cred ca ti-ai dat seama in sondajul ala ca eu eram ala cu sanatatea. :))
Venind la subiect, cred ca as reprosa faptul ca e frontul prea deschis la Grivita. Imi place ca ai alternat suprafetele fatadelor incat sa sugereze parcelarul istoric mai marunt dar totusi suprafetele care sunt pe fond alb par prea ample. Poate si pentru ca, fiind doua elemente - caramida si valurile albe - n-ai cum sa le faci decat sa fie cand una cand alta, cu variatie doar de amplitudine a frontului. La impresia asta contribuie si unitatea de cornisa - caramida mereu la aceeasi cota superioara fata de cornisa alba aflata mereu la aceeasi cota inferioara.
Imi place insa formula amprentelor transpuse pe acoperis in verde.
E mult mai bine decat ce ne-ai aratat ca fiind rezultat din concursul ala de care nu auzisem pana acum!
Despre casa Radulescu gasesti la mine, la http://a-craciunescu.blogspot.com/2010/11/de-la-raiden-pentru-toti-prieteniii.html
Am dat o erata caci crezusem la momentul postarii ca era vorba despre casa din coltul diagonal.

popescu spunea...

@Adrian...mersi...ai fost singurul cu sanatatea :))...stiam articolul tau, dar am uitat din greseala sa fac trimitere; am rezolvat :)...am deschis frontul Grivita pentru a avea o perspectiva catre Soala de arte si meserii...intial suprafetele "albe" aerau mult mai colorate, culori mai tari, dar le-am colorat pana la urma in culori "palide"...daca te uiti atent nu sunt toate albe, tocmai pentru a creea o "fragmentare" si prin culoare...mi s-a parut ca e mai bine ca inaltimea corpurilor sa fie constanta, fara accente mari si diferente de inaltime, tocmai pentru o integrare cu restul corpurilor ce fac parte din Politehnica

abracadabra spunea...

Imi place conceptul deoarece confera un caracter industrial zonei. Stiu ca n-a fost niciodata o zona 100% industriala dar aminteste macar de ateliere CFR demolate pentru constructia palatului transporturilor. In orice caz ar putea fi comasate acolo mai multe muzee: CFR, tehnic si de ce nu un muzeu al metroului bucurestean.

popescu spunea...

@abracadabra...mersi, dar recunosc ca nu am avut in cap nici o referire la atelierele disparute

Anonim spunea...

Mda http://www.zf.ro/proprietati/tiriac-face-un-turn-de-birouri-la-capatul-noului-bulevard-uranus-8279033