Blogul s-a mutat.

Vei fi redirecţionat automat la noul site. Dacă acest lucru nu se întâmplă, accesează
http://www.ideiurbane.ro
şi updatează-ţi bookmark-urile.

miercuri, 29 iunie 2011

Orasul dintre blocuri

Am o idee fixa in ce priveste faptul ca nu reusim sa ne intelegem orasul. Ma refer in primul rand la faptul ca nu-i cunoastem istoria, nu-i cunoastem evolutia si din pacate nu cunoastem nici prezentul. Suna stupid, cum adica nu-mi cunosc orasul, dar in orice discutie cu locuitorii bucuresteni veti constata ca universul lor se reduce la cateva strazi, poate un cartier si cateva zone centrale.

Nici eu nu il cunosc complet, ar fi imposibil, dar incerc sa-l inteleg. Cand fac o propunere incerc sa documentez cat mai mult zona aleasa, astfel incat sa intelegem cu totii de unde s-a pornit, cum s-a ajuns la situatia actuala si mai ales sa ne depasim prejudecatile despre oras. Spun prejudecati pentru ca toti le avem si asta se vede cel mai bine cand suntem intrebati despre ce dorim noi in orasul nostru. Va zic de la inceput ca nu voi da niciodata urmatoarele raspunsuri: spatii verzi, locuri de joaca, drumuri asfaltate, transport in comun dezvoltat si in special curatenie. Voi raspunde intotdeauna ca vreau o strategie de dezvoltare.

Am mai vorbit in finalul unui articol mai vechi despre ce cred eu ca ar insemna aceasta strategie. Astazi vreau sa readuc in discutie acele "mici" date statistice preluate de pe Eurostat.

Bucuresti:
15,76mp / locuitor              -suprafata  de locuire medie pe cap de locuitor
8098,05 locuitori / kmp      -densitatea populatiei

Deci vorbim despre densitatea populatiei in Bucuresti, referindu-ne strict la zonele cu densitate foarte ridicata, zonele locuintelor colective. Din pacate nu am reusit sa gasesc statistici clare privind numarul total al locuitorilor "la bloc", atat la nivelul capitalei cat si la nivel de sector, dar parerea mea este ca acestia reprezinta majoritatea locuitorilor bucuresteni.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa reprezentarea impartirii pe sectoare. Cele sase sectoare ale orasului au statistici diferite. Pot exista mici diferente si neconcordante, care insa nu conteaza in analiza situatiei generale (sursa datelor aici si aici), datele fiind din 2006 si 2007.
Sector 1: suprafata 70kmp.... populatie 228912.... densitate 3270 locuitori/kmp
Sector 2: suprafata 32kmp.... populatie 361212.... densitate 11288 locuitori/kmp 
Sector 3: suprafata 34kmp.... populatie 394908.... densitate 11615 locuitori/kmp
Sector 4: suprafata 34kmp.... populatie 299673.... densitate 8814 locuitori/kmp 
Sector 5: suprafata 30kmp.... populatie 284706.... densitate 9490 locuitori/kmp
Sector 6: suprafata 38kmp.... populatie 361825.... densitate 9522 locuitori/kmp 

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapusa peste impartirea pe sectoare o reprezentare a tuturor ansamblurilor de locuinte colective, constructii ridicate intre 1950 si 1989. Coreland informatiile statistice cu aceasta imagine putem observa ca sectorul 3 are cea mai ridicata densitate si cele mai mari suprafete de locuinte colective. Sectorul 1 este cel mai "avantajat" avand cea mai mare suprafata si cele mai putine ansambluri rezidentiale, rezultand cea mai scazuta densitate. Sectorul 2 se apropie de densitatea record a sectorului 3, avand o populatie si o suprafata putin mai redusa.

O scurta concluzie ne arata ca privind strict aceste informatii ar trebui sa ne punem intrebarea de ce doar sectorul 1 a reusit sa se "intinda" pana la soseaua de centura, suprafata sa fiind dubla fata de cea a celorlalte sectoare. Statistic "arata mai bine" doar prin calculul matematic, caci in realitate terenul nu este utilizat. Includerea oraselor-comune limitrofe in suprafata administrativa a celorlalte sectoare nu ar face decat sa reduca acesti indici statistici si nu sa insemne o dezvoltare reala. Pentru o dezvoltare reala si o imbunatatire a calitatii vietii este nevoie de investitii, nu doar de reimpartiri administrative.

Toata aceasta populatie ingramadita in ansamblurile rezidentiale se deplaseaza. Adica orice om are diferite trasee si destinatii in cadrul intregului oras. In momentul in care o masa mare de oameni pleaca la aproximativ aceeasi ora se creeaza aglomeratie, o aglomeratie care depaseste normalitatea. Densitatea crescuta indica o permanenta situatie de "aglomeratie" atat ca trafic auto cat si pedestru.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea originii calatoriilor populatiei bucurestene. Imaginea este preluata din Masterplan-ul general pentru transport urban, intocmit in 2007, care are la baza studiul JICA. Suprapunerea este aproximativa si pe alocuri incorecta, avand in vederea calitatea imaginilor "schematice" din masterplan. Totusi se poate observa relatia directa intre "originile principale" si amplasamentul ansamblurilor de locuinte colective. Asa cum este si logic, cea mai mare parte a populatiei are ca punct de plecare unul dintre cartierele dormitor.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea destinatiei calatoriilor populatiei bucurestene. Imaginea este preluata tot din Masterplan-ul general pentru transport urban, 2007. Impartirea functionala a orasului ii conduce pe locuitorii sau catre aceleasi puncte de interes, folosind aceleasi trasee. Doar simpla redimensionare a acestor artere nu va rezolva pe termen lung problema mobilitatii.  Ansamblurile de locuinte colective sunt doar cartiere dormitor, de unde pleci dimineata si te intorci seara.

Reducerea densitatii populatiei bucurestene presupune relocarea functionala, dezvoltarea unor noi zone, demolarea multor blocuri de locuinte etc. Toate acestea trebuie sa faca parte din strategia de dezvoltare a unui oras care isi doreste sa evolueze. Simpla reamenajare a unui parc, desenarea unor trasee pentru biciclisti, construirea unui pod sau "curatenia de primavara" nu sunt altceva decat bani aruncati. Va spun inca odata, raspunsul la intrebarea: ce imi doresc pentru orasul meu, este o strategie. Restul, lucruri mici la care viseaza oricine, restul este doar continutul acesteia.

11 comentarii:

ADRIAN spunea...

Ai dreptate total. Dar cica ar fi in lucru o strategie pentru dezvoltare pana prin 2035. Nu stiu ce strategie este daca se croieste pe undeva printr-un birou inainte de a se dezbate public macar o farama de principiu, un graunte de asteptare. Ca si "descentralizarea" banuiesc ca "strategia" asta va fi tot o chestie frecata de cativa iluminati si apoi anuncata in piata sa se certe prostii despre cum e mai bine ...

popescu spunea...

@Adrian...uite aici site-ul initiativei http://www.csb2035.ro/

mihai turcu spunea...

Problema e destul de complicata, as zice :) M-am ocupat si eu un pic de istoria dezvoltarii cartierelor din Bucuresti, si ce pot spune e ca nu m-as grabi sa privesc densitatea de locuire/cartierele dormitor ca un lucru intrinsec rau.

Mai intai, cum privesc eu lucrurile, sau cum cred ca s-au intamplat cel putin (nu sunt un specialist, e doar parerea mea personala)... In 1936-1937 imortilitatea infantila ajungea pana la 600/1000 in judete ca Botosani sau Suceava, si era "doar" de vreo 300/1000 in judete mai apropiate de Capitala. Anyway, odata ajunsi la putere, in '45, comunistii si-au dat seama ca pt. a rezolva problema asta va fi nevoie sa mute cea mai mare parte a populatiei la orase, unde era mai usor ca oamenii sa aiba acces la spitale, farmacii, educatie etc. Din cate stiu eu s-a inceput destul de ok, de exemplu prima faza a sistematizarii din Hunedoara (in '46-'47, pe acolo) includea locuinte individuale. Dupa un-an doi de-abia au trecut la blocuri de 2-3 etaje. Si in Bucuresti, avem ansamblul din Ferentari, din '47 cred, parcelarea Catelu, locuintele ridicate pe locul fostei rafinarii Steaua Romana de pe blvd. 1 Mai, toate destul de bine gandite (parerea mea), cu nu mai mult de 2-3 etaje, spatii verzi, farmacii si alte acareturi la parterurile blocurilor (in Ferentari), grija la detalii etc. Tot atunci se construiesc si spitalul de copiii Emilia Irza, o noua aripa la Institutul de Pneumoftiziologie etc., si dintr-o data daca esti bolnav de TBC nu mai depinzi de veterinarul satului, te poti urca in tramvai si in cel mult 1 ora esti la spital (am un ghid al Bucurestiului din 1962 in care sunt listate toate dispensarele TBC din oras, destul de multe chiar si pt. acea vreme, la 17 ani de la venirea puterii comuniste. Usor-usor numarul lor s-a rarit intre timp, semn ca lucrurile se rezolvau pe masura ce treceau anii).

Problema e, sau asa cred eu ca s-a intamplat, ca daca depinzi de locuinte individuale sau de blocuri cu 2-3 etaje pentru inchegarea unei comunitati majoritar urbane atunci lucrurile nu scaleaza asa de bine cum ar trebui, si cred ca de lucrul asta si-au dat seama destul de repede si factorii decizionali din acele vremuri. Deja prin '51-'52 incepusera sa fie publicate articole in Arhitectura in care sistematizari de tipul celei din Hunedoara erau acuzate de "cosmopolitism" (rau, adica :) ), si prin '60 deja incepusera sa ridice blocuri de 10 etaje (in Floreasca, sistematizarea de pe Calea Grivitei, Magistrala Nord-Sud etc.). Si in anii '70 lucrurile au stat relativ ok, in sensul ca nu s-a demolat aproape nimic, s-a construit aproape numai in camp (Balta Alba, Titan, Drumul Taberei, Berceni), in anii '80 a inceput nebunia cu demolarile din Centrul Civic sau de pe Mosilor.

Parerea mea e ca daca s-ar fi ramas la stadiul anilor '70 nu cred ca am mai fi fost atat de disperati dupa schimbarea orasului, pana si Parisul are centrul istoric (cele 20 de arondismente, si chiar si aici poate incepe o discutie pe 3 pagini despre sistematizarea lui Haussmann) si ai banlieu-rile cu blocuri unde sta clasa muncitoare. La fel in Istanbul, si cred ca la fel se intampla in majoritatea metropolelor europene (americanii si suburbiile lor sunt un caz aparte, nu avem cum sa-i imitam in conditiile in care la ei benzina este de 2 ori mai ieftina si nivelul de trai de 10 ori peste al nostru). Privesc poze din Bucurestiul anilor '70 facute pe Valea Vacaresti, pe Calarasi, in cartierul Uranus, si aproape ca vad Bucurestiul interbelic. In acelasi timp oamenii traiau bine mersi in cartierele nou construite Balta Alba sau Drumul Taberei, erau fericiti ca pentru a-si face nevoile nu mai era nevoie sa mearga la privata din fundul curtii.

Concluzia acestui lung "rant" nu stiu care ar putea fi. Probabil ca daca lucrurile stau asa cum sunt exista un motiv (asta daca scoatem din ecuatia nebunia lui Ceausescu din anii '80). Scalarea unui oras pe orizontala suna bine in teorie, dar cand vine vorba de bani, lucrurile stau mai greu. Oricum, e de discutat :)

popescu spunea...

@mihai turcu...nu sunt disperat de schimbarea orasului :) vorbesc doar de evolutia lui...nu sunt deloc impotriva locuintelor colective, personal chiar le prefer, dar aici e vorba de o densitate care este in legatura si cu suprafata locuibila, vezi Eurostat, iar asta inseamna o calitate scazuta a vietii...din pacate nu avem inca o strategie de dezvoltare, ce se gaseste pe site-ul primarie ca strategii durabile sunt doar glume proaste...ramane de vazut ce se va propune prin initiativa B2035...blocurile "comuniste" au in primul rand o problema in ce priveste calitatea spatiului...pe de alta parte nici modelul corbusian, aplicat initial prin Drumul Taberei, Titan sau Berceni, nu a reusit sa se pastreze functional nici la noi si nici in vest...din pacate inca nu exista o alternativa pentru aceste locuinte, o alternativa de masa, nu doar cateva constructii care se numesc la noi "boom imobiliar"...e mult de discutat pe tema asta, aici eu punand accent doar pe locuirea colectiva

ADRIAN spunea...

Am uitat sa te intreb azi cand stateam comozi la aer, "ce v-a invatat pe voi la scoala" despre densitati? Exista vreun curs care sa puna accentul pe aspectul asta oarecum tehnic? Adica sa prezinte relatia dintre densitatea de locuire si mecanismele de gestionare ale unor orase ce pot servi ca referinta? Eu n-am avut parte de asa ceva in timpul scolii ci numai de teorii insipide dar bombastice si lipsite de aplicatie practica si care pe o ureche mi-au intrat si pe alta mi-au iesit. Cum a trecut multa vreme de atunci trag speranta ca aia de la urbansim s-au mai calibrat un pic; n-am verificat.

popescu spunea...

@Adrian...din pacate nu pot spune ca tin minte ceva despre asta, nu am fost un elev model...nu tin minte sa fi avut "preocupari" din partea programei pentru astfel de statistici, dar la fel de bine s-ar putea sa fie doar vina mea...trebuie sa verifici tu direct :)

alexandru mircea spunea...

Excelent articolul. Si eu sustin acelasi lucru, cel mai recent aici: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1342723&page=3

popescu spunea...

@alexandru mircea...mersi, acum nu stiu exact daca asta e cea mai mare problema , densitatea, dar e clar ca lumea nu prea "vede" unele lucruri...o sa mai vina si alte articole de acest tip, cu suprapuneri, pentru ca pare mult mai usor si comod sa realizezi unele situatii evidente

Rhemaxos spunea...

Excelent scris! O să reiau şi aici comentariul de pe SSC.

Eu faţă de Master Plan-ul de Transport Urban am avut o singură observaţie principială: nu este corelat cu PUG-ul (care între timp a şi expirat, de altfel) iar proiecţiile de trafic sunt făcute fără că utilizatorul să aibă posibilitatea unei redesenări semnificative a matricilor Origine - Destinaţie.

Ceea ce este aceptabil pentru un model de transport la scară naţională devine un mare handicap pentru un model de transport urban pentru că permite autorităţii publice doar simularea impactului intervenţiilor pe reţeaua existentă, nu şi simularea impactului unei modificări a fluxurilor de circulaţie prin alt gen de tipuri de intervenţii urbane (dezvoltarea de noi centre de origine respectiv destinaţie pentru trafic).

popescu spunea...

@Rhemaxos...cred ca faptul ca nu se coreleaza cu pugul este de fapt problema, chiar daca respectivul a expirat...pana la urma nici nu cred ca s-au gandit la dezvoltare, ci doar la ameliorarea conditiilor existente...nu cred ca am ajuns in momentul in care sa realizam ca o dezvoltare a orasului poate insemna si rezolvarea multor probleme actuale...poate o interventie de mari proportii in zona Berceni ar rezolva si o parte a tranzitului nord-sud, doar ca exemplu...avem tendinta sa credem ca o problema a orasului tine strict de un singur domeniu, cand de fapt legaturile sunt mult mai complicate

gabisa spunea...

re comentariul lui Mihai Turcu, si re Adrian, "Adica sa prezinte relatia dintre densitatea de locuire si mecanismele de gestionare ale unor orase ce pot servi ca referinta?"
O teorie (de fapt, un mod de masurare a succesului unei zone urbane - "third-party verification that a development's location and design meet accepted high levels of environmentally responsible, sustainable development") e cuantificata in LEED NC si mai nou in LEED ND - http://www.usgbc.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148.
Din acest punct de vedere densitatea optima e considerata (data de) CUT de 2.5 sau mai mare (adica suprafata construita trebuie sa fie cam de 2.5 ori suprafata terenului - ca aceasta suprafata construita e organizata intr-o cladire de 2-3-4 nivele ori zece nivele si spatiu liber, nu conteaza). Acum, asta e una din cele 20-30 de conditii care trebuiesc indeplinite - deci discutia in lipsa celorlalti factori nu prea are rost; plus ca una e America de Nord si alta Bucurestiul... dar ca sistem, si ca idee de pronire, daca intereseaza pe cineva problema, se mai gasesc teorii (contemporane si mai ales aplicate in practica).
Foarte "rough", ca numere, Manhattan e la 12 CUT (cu toate turnurile!!) iar un proiect cu blocuri turn (800-900m2/nivel maxim) cu densitatea de 6 CUT, care sa respecte toate cerintele de insorire in vigoare, etc. iese pe undeva pe la 30 de etaje pentru fiecare cladire. Deci CUT 2.5 nu e chiar putin, probabil un cartier cu blocuri intre 6 si 10 etaje dar bine organizate ar fi cam pe acolo...

/food for thought