Blogul s-a mutat.

Vei fi redirecţionat automat la noul site. Dacă acest lucru nu se întâmplă, accesează
http://www.ideiurbane.ro
şi updatează-ţi bookmark-urile.

miercuri, 6 iulie 2011

Bucuresti la shopping

Intr-un articol anterior v-am aratat un pic din situatia locuintelor colective cuprinse in marile ansambluri rezidentiale. Seria aceasta de articole nu se vrea o analiza clara, care sa ne conduca catre concluzii de necontestat. Va prezint doar parti ale orasului nostru, felii din acest intreg, privite doar prin prisma unor desene. Cum am mai spus mi se pare ca avem o parere gresita despre orasul nostru, parere formata din cauza lipsei datelor. Fiecare interpreteaza cum vrea si cum poate, dar important este sa avem cat mai multe informatii.

Astazi vom privi orasul din perspectiva spatiilor de retail, mai exact spatiile de retail de mari dimensiuni. Ma refer in acest articol doar la mall-uri, hypermarket-uri, cash&carry si home&garden. Viata bucuresteanului incepe sa se "lege" din ce in ce mai mult de aceste tipuri de comert, pornind de la cumparaturile zilnice si pana la petrecerea timpului liber.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea zonelor in care sunt prezente constructiile comerciale de mari dimensiuni.
Bulina rosie - mall (Vitan, Cotroceni, Baneasa etc)
Bulina portocalie - cash & carry (Metro, Selgros)
Bulina albastra - hypermarket (Cora, Auchan, Carrefour, Kaufland etc)
Bulina verde - home & garden (Praktiker, Bricostore, Obi, Hornbach etc)

Unele dintre ele sunt grupate in parcuri de retail pentru a constitui un punct de atractie mai important. Aparent nu este nicio regula de pozitionare a acestora la nivelul intregului oras. Sigur exista cateva criterii prin care dezvoltatorii aleg un amplasament pentru un astfel de parc sau doar pentru o constructie singulara. Insa aici trebuie sa ne intrebam in ce fel influenteaza orasul, si strategia acestuia de dezvoltare, modul in care sunt distribuite in teritoriu aceste functiuni. PUG Bucuresti are stabilite clar zonele functionale, dar posibilitatea de modificare a acestuia prin PUZ face ca amplasamentul sa fie doar alegerea dezvoltatorului.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea zonelor de comert in functie de sectoarele bucurestene. Se remarca in acest moment o asemanare intre sectorul 1 si sectorul 5 prin faptul ca sunt cele mai slab reprezentate prin aceste tipuri de comert. Puterea de cumparare a locuitorilor sectorului 5 ar putea fi o explicatie, dar o analiza completa si o concluzie ar trebui sa apara in momentul in care am studia si celelalte moduri in care se efectueaza comertul (piete agro-alimentare, supermarket-uri, magazine mici de cartier etc). In acest moment sectorul 1 "recupereaza" terenul prin constructia altor mall-uri, inca nefinalizate.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea zonelor de comert peste marile ansamburi rezidentiale, zone in care densitatea este crescuta. Dezvoltatorii au ales amplasamentele in zonele apropiate cartierelor de locuinte, pentru accesibilitate crescuta a unui mare numar de potentiali consumatori. Aceasta este una dintre explicatiile pentru dezvoltarea sectorului de retail in sectoarele 2, 3, 4 si 6, sectoarele cu cea mai mare populatie. In acelasi timp au fost speculate mult mai mult rezervele de teren, parcele mari rezultate din falimentul sau relocarea industriei. Sectorul 5 nu a profitat de avantajul acestor mari suprafete de teren in ciuda faptului ca are la dispozitie suprafete insemnate.

Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea zonelor de comert peste propunere de dezvoltare formulata in PUG Bucuresti, plan director aprobat in 2000 si actualmente prelungit. Am facut aceasta suprapunere pentru a se vedea cum a evoluat orasul in decurs de 10 ani, atat cat avea "durata de viata" PUG-ul. Am mai discutat si aici despre "inelele" de dezvoltare a orasului, dar aici avem o imagine a modului in care unii dezvoltatori ai acestor centre comericale au decis sa tina cont de aceasta viitoare dezvoltare. Se poate sa fie doar o coincidenta.

Prin formularea si adoptarea unei strategii clare de dezvoltare ar putea fi influentate toate aceste amplasamente ale centrelor comerciale in functie si de interesul intregului oras. Administratia are destule parghii, avantaje si elemente de negociere pentru a putea influenta deciziile investitorilor. Asa cum este absolut normal, o astfel de strategie este flexibila si se poate modifica insa doar pentru interesul orasului. E momentul sa ne intrebam de ce marile investitii din cartiere sunt in centre comerciale, din partea investitorului privat, si in amenajari dubioase ale spatilor verzi, din partea administratiei. Poate e nevoie de mai mult in zonele in care locuieste majoritatea populatiei Bucurestilor.

4 comentarii:

hm spunea...

... de ce nu s-au construit hipermarketuri în Sectorul 5?
O altă explicaţie...un oarecare monopol al comerţului instaurat tacit de către Vanghelie la începutul anilor 2000 (epoca Economatelor).
Nu că spun, dar vreau să zic

popescu spunea...

@hm...chiar nu stiu cate economate a facut Vanghelie...am inceput deja sa lucrez la o suprapunere pentru supermarket-uri, magazine mai mici, etc., categorie in care intra si economatele...sa vedem ce iese :)

ADRIAN spunea...

Pai toate hipermarketurile se leaga de terenurile mari care fie erau libere fie au putut fi demolate rapid pentru ca erau vechi industrii falimentate. Vezi Cora peste un vechi ILF, AFI peste fostul UMEB, Carefour Orhideea peste vechile parloage ce tineau de dosul Manutatntei Armatei, a fabricii Lessel. La Timpuri Noi inteleg ca se face un depozit IKEA, pe fosta piersicarie din soseaua Chitilei creste mega complexul si tot cam asa. Chiar si falimentarul City Mall s-a facut pe un triunghi verde ce rea odata un important capat de tramvai si troleibuz (parca si troleibuz). Ce sa mai zic de Sun Plaza. Deci nu cred ca neaparat sectorul ci diponibilitatea de mare suprafata a fost factorul.

popescu spunea...

@Adrian...in general cam asa stau lucrurile, dar nu poti spune ca nu exista rezerve de astfel de terenuri si in sectorul 1, dar mai ales in sectorul 5